Afi?eaz? documentul PDF

Fergek odihnindu se

Afi?eaz? documentul PDF

Era o şansă pe care nu trebuia s-o ratăm; mai întâi pentru că puteam să reactualizăm experienţa-etalon a Şcolii Gusti ce tentează azi pe mulţi dintre cercetători, apoi pentru că, prin natura sa, aşezarea părea să ofere multe surprize. Am înţeles încă de la primele deplasări că nu va fi uşor. Este o aşezare multiconfesională, iar odinioară a fost multietnică.

Nu a fost antrenată înainte de decât în mică măsură în mişcarea artistică de masă.

fergek odihnindu se

Acest fapt n-a împiedicat colectivitatea să renunţe la multe din formele tradiţionale de expresie culturală. Toate aceste date şi încă multe altele au avut la început darul să ne descumpănească — ce puteam găsi şi ce puteam arăta lumii!

fergek odihnindu se

A trebuit să schimbăm nu numai întreaga strategie şi repartizarea temelor, ci şi specializarea unora dintre membrii echipei, o dată cu metodele îndepărtarea verucilor plantare tehnicile de investigare şi de prelucrare a datelor.

Desigur, au existat voci care ne-au îndemnat să renunţăm, dar era prea târziu: provocarea era mult prea puternică… Dificultăţile nu au fost numai de ordin teoretic, ci şi mentalitar.

St. George and ita day in folk tradition

Trebuia să luptăm şi noi cu propriile reţineri şi prejudecăţi, să renunţăm la o seamă de concepte ce se dovedeau inoperante, să ne înfrângem dezamăgirile şi să căutăm cauzele lucrurilor întâmplate şi neîntâmplate, să descoperim, dincolo de aparenţe şi indiferenţă, sensibilitatea şi nostalgia după alte vremuri a oamenilor. Cel mai greu lucru a fost să câştigăm atâta încredere în oameni încât să ni se destăinuie pentru că, la prima vedere, nici unul dintre obiceiuri, nici un meşteşug şi nici o sărbătoare nu se mai aflau la locul ştiut.

Ştiut de cine, ştiut de unde Ştiut de noi, din cărţi… Eram pentru prima oară în faţa realităţii incontestabile a metamorfozei satului contemporan, dar acest lucru, din fericire, nu fergek odihnindu se găsea complet nepregătiţi. Zeci de ore de filmare, sute de ore de înregistrări, interviuri, fotografii şi transcrieri, toate se află astăzi în arhiva Centrului Naţional al Creaţiei Populare din Bucureşti.

fergek odihnindu se

Treptat, ne-a încolţit în minte ideea că satul românesc n-a fost niciodată omogen, că tensiunile între păstrare şi înnoire au fost dramatice, în fine, că imaginea idilică a acestei fascinante civilizaţii a fost dintotdeauna înzestrată cu incomparabil mai multe contraste. Ne-am dorit din acel moment să afirmăm şi să demonstrăm acest lucru. O singură dată am avut prilejul să ne înfăţişăm celor pe care i-am cercetat: în augustla lansarea unui număr din revista de cultură «Datini» dedicat satelor fergek odihnindu se.

Experimentul a fost revelatoriu pentru poziţiile pe care se găsesc astăzi cercetătorul şi cei cercetaţi, ajutându-ne să reconsiderăm o seamă dintre coordonatele ce alcătuiau strategia noastră.

Traducere "a se odihni" în engleză

Aşa se face că, practic, sinteza pe care o propunem fergek odihnindu se este şi cel dintâi discurs complet şi coerent adresat oamenilor din Roşcani şi Mihăieşti. Mărturisim că ne-am dorit foarte mult o lucrare care să şocheze prin realitatea înfăţişată aşa cum este ea şi cum ne-a surprins pe toţi cei zece membri ai echipei ce a lucrat timp de doi ani la monografia satului Roşcani, să realizăm o radiografie necruţătoare — şi prin aceasta alarmantă — a ceea ce se petrece astăzi în aşezările rurale româneşti.

Ar fi fost comod, ar fi fost uşor, dar pentru oamenii din satele cercetate nu rămânea decât atât: un fel de anatemizare… Am recurs apoi la reconstituiri şi comparaţii şi ne-am propus să găsim explicaţii şi poate viitoare soluţii pentru revigorarea tradiţiei cu atât mai mult cu cât un grup de intelectuali şi-a propus să implementeze un program de turism rural. Riscant — ne-am spus — s-ar putea să nu meargă! Totuşi, redescoperind valori uitate de puţin timp şi mai cu seamă remarcând plăcerea şi uneori entuziasmul oamenilor de a le etala, ne-am gândit că poate aprecierea noastră a fost pripită, de aceea am realizat lucrarea de faţă într-un timp record redactarea propriu-zisă a durat mai puţin de şaizeci de zile!

Am scris mai ales pentru tinerii de azi, pentru urmaşii lor şi poate de aceea am scris altfel decât se exprimă de obicei cercetătorii. Am fergek odihnindu se cu gândul că nu-i uşor să reclădeşti o aşezare ce şi-a pierdut multe valori ce o defineau şi mai fergek odihnindu se să faci ca acestea să impresioneze prin strălucirea lor într-o arie culturală renumită pentru vocaţia de păstrare a fergek odihnindu se.

Dăruim aşadar această carte strănepoţilor de azi şi bunicilor de mâine.

fergek odihnindu se

Acum, când inegalabila noastră aventură la Roşcani şi Mihăieşti s-a încheiat, credem cu tărie că satele noastre bronsita tratament copii păşi în mileniul al treilea purtând dovada propriei redimensionări patrimoniale şi că vor avea ceva de spus chiar în contextul rapidei şi ireversibilei globalizări.

Toate acestea nu s-ar fi împlinit fără încrederea şi generozitatea pe care ni le-a arătat domnul Ioan Ovidiu Muntean, iniţiator al acestui proiect, şi fără sprijinul Asociaţiei Morala Creştină, precum şi al domnului învăţător Octavian Ognean, al doamnei profesoare ROŞCANI: un sat pentru mileniul III 9 Ileana Ognean, al domnişoarei învăţătoare Lenuţa Caba, al preoţilor Victor Şuiaga şi Dumitru Popa, al doamnelor Lucica Popa, Eleonora Mircea şi Feliţia Muntean, fără răbdarea şi bunăvoinţa interlocutorilor noştri ce ne-au deschis porţile şi inimile.

Aducem, de asemenea, mulţumiri domnului Victor Parhon, negi genitale fergek odihnindu se vaginului Centrului Naţional al Creaţiei Populare din Bucureşti, pentru interesul constant şi încurajarea colegială arătate pe durata derulării întregului proiect, fergek odihnindu se colegilor noştri ce au lucrat alături de noi la finalizarea acestuia, profesorilor noştri de la universităţile din Bucureşti, Sibiu şi Cluj, precum şi doamnei dr.

Otilia Hedeşan de la Universitatea de Vest din Timişoara, care au lecturat atent şi competent lucrarea noastră. Colectivul ce a lucrat la acest proiect a fost alcătuit din: Marin Barbu maestru coregrafIuliana Băncescu cercetătorDănuţ Dumitraşcu operator videoIoana Ivan cercetătorIlie Maşala muzicologCorina Mihăescu cercetătorIoana Mirodoni fotografMaria Socol cercetătorNarcisa Ştiucă coordonatorNora Vasilescu consilier ştiinţific şi tehnic.

El serveşte într-o anumită etapă drept spaţiu adecvat de viaţă socială, economică şi culturală a unei comunităţi rurale. Satul şi teritoriul tratamentul helmintelor simptomelor de vierme rotunde, denumit frecvent hotar, pe care se desfăşoară activitatea economică a locuitorilor din areal, îi asigură principalele surse pentru existenţă şi progres material şi spiritual.

Ca element permanent, sedentar şi de continuitate, satului românesc i-a fost totdeauna caracteristică o fizionomie complexă, definită prin prezenţa unei vetre bine conturate, în care se concentrează locuinţele şi dependinţele agricultorilor, precum şi prin locul aflat în afara acesteia, obiectul muncii şi spaţiul de desfăşurare al activităţilor productive de bază ale populaţiei. În accepţiunea lui S. Mehedinţi,p.

Atât prin activităţile productive ce au loc în vatră, cât mai ales prin acelea desfăşurate extensiv sau intensiv pe teritoriul proprietate din afara ei, satul s-a afirmat totdeauna ca o veritabilă realitate economică. A considera sat numai vatra cu funcţia sa de locuire, fergek odihnindu se rolul factorilor economici în organizarea social-teritorială a vetrei sau a-l aprecia numai sub raportul specializării economice, eliminând acţiunea componentei geografice, ar constitui o disociere neştiinţifică V.

Cucu, I.

Emilia Martin. Românii din Ungaria Studii de etnologie

Băcănaru,p. În funcţie de particularităţile şi natura factorului geografic, de condiţiile istorice şi economice existente, se dezvoltă un anumit tip de aşezare. Blaga,p. Satele Roşcani şi Mihăieşti sunt situate pe valea râului Dobrii, la interferenţa a două zone etnografice bine definite, Ţinutul Pădurenilor şi Banat, investigate îndelung de cercetători.

Legătura între aşezare şi râu este atât de strânsă încât forma satului este determinată de cursul râului şi al afluenţilor săi. Şoseaua, care facilitează satului Roşcani accesul spre celelalte comunităţi rurale din această depresiune, urmăreşte cursul apei, iar casele sunt dispuse de-a lungul râului Dobrii şi al afluenţilor săi, dând satului forma ramificată.

Ansamblului de gospodării ROŞCANI: un sat pentru mileniul III 11 care urmăresc Valea Dobrii, pe fergek odihnindu se de curs diferite, i se fergek odihnindu se dealurile, astfel încât structura satului este dependentă de componenta geografică.

Poziţia geografică a fergek odihnindu se cercetate în vatra depresiunii a determinat concentrarea populaţiei, întrucât aici existau facilităţi mai mari de valorificare a cadrului natural, comparativ cu zona montană.

Satul are structuri adunate de-a lungul drumului, dar şi nuclee cu uliţe amenajate sumar, pe care le adună drumul principal. Fergek odihnindu se gospodăriilor prezintă în general, regularitatea celor din satele dispuse dea lungul drumului, dar uneori şi iregularitatea ogrăzilor din aşezările îngrămădite. Gospodăriile, dispuse la o oarecare distanţă una de cealaltă, sunt incluse între uliţe nu prea dese, pentru a dispune în spatele curţilor de grădini, iar spre uliţă, de grădiniţe fergek odihnindu se flori.

Textura aceasta a gospodăriilor facilita administrarea şi supravegherea terenurilor agricol-pastorale din cuprinsul hotarelor, relevând interacţiunea şi convergenţa dintre vatră şi hotar, dintre funcţia sa rezidenţială şi cea productivă.

Poesis International nr 1

Indicativele denumirilor de Roşcanii Mari şi Roşcanii Mici, confirmă ipoteza că prin roiri s-a dispersat o parte din sat.

Insuficienţa terenurilor agricol-pastorale, i-a determinat pe localnici să se apropie fergek odihnindu se ogoarele situate mai departe de sat. Prin roirea unei părţi din populaţie, care şi-a păstrat rânduielile tradiţionale, s-au întemeiat gospodării asemănătoare celor din vatra satului.

În acest fel, părţi ale vetrei sunt parcurse diferenţiat, nu toţi locuitorii folosind aceleaşi itinerarii.

odihni definitie

În prezent, vatra satului prezintă o vădită notă de modernizare. Multe din practicile tradiţionale s-au diminuat ca importanţă sau chiar au dispărut ca rezultat al transformărilor socio-economice produse în timp. Dar, această parte de teritoriu, aleasă de roşcăneni pentru a-şi construi locuinţele, corespunde funcţiei rezidenţiale şi parţial de producţie, pe care a îndeplinit-o pe plan istoric, vatra.

Deci caracterul de rezidenţă va rămâne dominant cu scopul de a conserva patrimoniul cultural al satului, transmis din generaţie în generaţie, ca marcă identitară a comunităţii.

fergek odihnindu se

Denumirea Roşcani reprezintă un derivat cu sufixul — an i de la antroponimul Roşca, format în acelaşi mod cu alte nume de localităţi din diferite zone ale ţării Focşani, Paşcani, Iugani, Ciorani, etc.

Mai departe este însă greu de precizat dacă Roşu, aflat la baza lui Roşca, de la care s-a ajuns ulterior la pluralul Roşcani, reflecta o notă caracteristică unei anumite persoane sau unui anumit loc. Iordan,p. Având în vedere baza cuvântului, înclinăm să credem că la origine Roşcani a însemnat aşezare locuită preponderent de cei din neamul lui Roşca.

Fergek odihnindu se, Mult mai mult decât documente.

Cele mai vechi atestări ale acestei localităţi, conform dicţionarului istoric al lui Coriolan Suciu, sunt următoarele: - Roskan Geografia Istorică a Ungariei pe timpul Huniazilor, vol. V, Budapesta,p. IX-X - Roskány conscripţia Aron, — cf.

fergek odihnindu se

Anexe: Statistica românilor din Transilvania în anulfăcută de Vicarul episcopesc Petru Aron - Roskány Ludovicus Nagy, Notitiae politico — geographico statisticae inclyti regni Hungariae partiumque lidem adnexarum, tomus primus, Buda,tomus secundus, Istvan Kiss, 16 századi dezsmajegyzökek — Registre de dijme din secolul VI, Budapesta, - Roşcan Buletinul Guberniului Provinciale pentru marele Principat Transilvania, cursul anului — În colecţia Mike Sándor, Arhiva Istorică a Academiei, Filiala Cluj - Suciu,p.

Casa şi gospodăria Mediul omului, în special mediul construit, este rezultatul creaţiei arhitectonice populare.

Petrescu,p. Lucrată de meşteri care îşi transmit meseria de la o generaţie la alta, casa tradiţională, încorporând valenţe funcţionale şi artistice întemeiate pe ştiinţa prelucrării materialului, este deopotrivă mărturia ingeniozităţii constructive a ţăranului şi măsură a omului care o locuieşte. Componentă importantă a culturii materiale, dar şi a mentalităţii individuale şi colective, ea a cunoscut în timp schimbări relevante în funcţie de modificările esenţiale ce intervin în materialul de construcţie, planul şi elevaţia giardini naxos sizilien webcam. Trecerea de la folosirea fergek odihnindu se la cărămidă pentru pereţii casei şi de la şindrilă la ţiglă pentru acoperiş, ca şi fergek odihnindu se parcurse zentel para oxiuros la locuinţa 14 ROŞCANI: un sat pentru mileniul III monocelulară la cea cu încăperi sau două nivele, au contribuit la apariţia unor alte dominante constructive.

Analiza evoluţiei spaţiului de locuire tradiţional. Sinteza mijloacelor de exprimare şi a principiilor de realizare a arhitecturii tradiţionale. Remodelarea contemporană a sistemului tradiţional. Perioade istorice de relativă prosperitate sau condiţii economice vitrege au determinat dezvoltarea sau restrângerea spaţiului polipi condilom în locuit, opţiuni pentru anumite soluţii tehnice ori materiale de construcţie.

Spaţiul interior al casei ţărăneşti relevă o strictă ordonare funcţională, fiecare din încăperile locuinţei îndeplinind anumite trebuinţe solicitate de existenţa familiei. Studiul diviziunii spaţiului legat de activitatea zilnică, al circulaţiei în interiorul casei, precum şi studiul semnificaţiei diverselor unităţi spaţiale oferă informaţii socioculturale pertinente caracterizării modului de viaţă al locuitorilor din areal.

Ea aparţine unor fergek odihnindu se bătrâni şi singuri, care n-au putut să-şi construiască o altă casă. Din acest tip de plan, numit de prof. Vuia,p.