Fitopatologie

Helminthosporium echinulatum. Deficitul de fier: care sunt simptomele acestei afectiuni si cum le putem combate?

Fitopatologia sau patologia vegetatal este o tiin agrobiologic care se ocup cu studiul bolilor plantelor i elaborarea msurilor de prevenire i combatere a lor.

Denumirea provine de la trei cuvinte greceti: phyton - plant, pathos suferin boallogos - tiin cuvnt, nvtur. Patologia vegetal are urmtoarele preocupri: Etiologia - stabilete cauzele apariiei bolilor. Patografia - helminthosporium echinulatum simptomele de manifestare a bolilor plantelor.

Patogenia - studiaz modul de declanare i evoluie a procesului patologic. Epidemiologia - stabilete cauzele i modul de rspndire n mas a bolilor infecioase. Ecologia - studiaz interrelaiile din sistemul plant gazd - agent patogen - condiii de mediu.

Anemie pe baza de fier

Imunitatea - se ocup cu studiul rezistenei plantelor la boli i elaborarea bazelor teoretice ale seleciei soiurilor i hibrizilor rezisteni. Profilaxia - elaboreaz i recomand msuri preventive de protecie a plantelor. Terapia - elaboreaz msuri curative de protecie a plantelor.

Protecia integrat a plantelor - se ocup cu mbinarea armonioas a mijloacelor i helminthosporium echinulatum de prevenire i combatere a bolilor n agroecosisteme. Fitopatologia are legturi strnse cu alte tiine ale naturii.

Fitopatologia se mparte n dou pri: 1.

Mozaicul galben al fasolei la freesie 8. Mozaicul freesiei 8. Fuzarioza la freesie 8.

Fitopatologia general. Fitopatologia general cuprinde cunotinele referitoare la etiologia, patogeneza, epidemiologia i ecologia bolilor, caracterele bilogice, sistematica, specializarea i variabilitatea agenilor patogeni, elaborarea tehnologiilor de prevenire i combatere integrat a bolilor plantelor.

Helminthosporium echinulatum

Pertru a studia bolile plantelor este necesar de a se cunoate: - simptomele prin care se manifest boala; - biologia agentului patogen care o provoac; raporturile reciproce dintre agentul patogen i planta gazd; - influena mediului asupra complexului plant gazd agent patogen. Starea de boal este condiionat de interaciunea sistemului helminthosporium echinulatum patogen condiii favorabile pertru dezvoltare. Din punct de vedere practic scopul final al cercetrilor fitopatologice const n minimalizarea pierderilor cauzate de boli prin elaborarea uror metode ct mai eficiente de combatere a acestora.

Alturi de alte tiine agrobiologice patologia vegetal contribuie la pregtirea de baz a specialitilor pentru complexul agroindustrial. Impactul economic al bolilor plantelor Apariia i dezvoltarea patologiei vegetale ca tiin se datorete, n primul rnd, cauzelor de ordin economic. Impactul bolilor se evalueaz prin pierderile de recolt pe care acestea le provoac.

Factorul economic, adic efectul pgubitor al bolilor plantelor, a fost acela care a trezit helminthosporium echinulatum pentru probleme de fitopatologie. Bolile la plante se caracterizez prin dereglarea echilibrului funcional, care determin o scdere mai mare sau mai mic a cantitii de substane organice sintetizate i acumulate de plant. Agenii patogeni ai bolilor au aprut pe pmnt i s-au rspndit mpreun cu plantele. Schimbul de produse vegetale, inclusiv material sditor, a favorizat rspndirea agenilor patogeni dintr-o zon geografic n alta.

Astfel, odat cu diferite plante de cultur au fost ntrodui n Europa i paraziii lor, cum a fost mana cartofului Phytophthora infestans din America de Sud; mana viei de vie Plasmopara viticola n din America de Nord; finarea viei de vie Uncinula necator helminthosporium echinulatum din Asia Mijlocie etc.

helminthosporium echinulatum

Convenional istoria dezvoltrii patologiei vegetale poate fi mprit n cinci ere. Era I - era antic, de la apariia culturii plantelor pn la cderea Imperiului Roman d.

Helminthosporium echinulatum Mozaicul galben al fasolei la freesie 8. Mozaicul freesiei 8. Fuzarioza la freesie 8.

Era II - era medieval Era III - era premodern Era IV - era modern Era V - era contemporan Omul agricultor a cunoscut simptomele i efectul nociv al unor boli ale plantelor din timpuri strvechi. Nu se cunoteau ns cauzele bolilor, iar efectul duntor era atribuit rzbunrii zeilor, blestemului morilor etc. Marele naturalist i filozof al Greciei Helminthosporium echinulatum, Aristotel, a descris ruginile la gru. Theophrast, printele botanicii, n lucrarea sa Historia plantarum descrie tciunii i ruginile la cereale, prezint primele noiuni de rezisten a helminthosporium echinulatum la boli, recomand rotaia culturilor ca metod de protecie a plantelor.

Renumitul poet roman Ovidiu n scrierile sale Fastele l implor pe Jupiter s apere grnele de mlur.

Pastile de vierme pentru om Ouă de vierme cum să doneze Fito2 - Free Download PDF Metode fizico-mecanice de combatere Măsuri biologice de combatere Metode chimice helminthosporium echinulatum combatere Utilizarea în siguranță a produselor de protecția plantelor Boli la grâu Boli la orz Boli la secară Boli la ovăz Boli la porumb Boli la fasole Helminthosporium echinulatum echinulatum la mazăre Helminthosporium echinulatum la cartof Boli la sfeclă Boli la floarea — soarelui Boli la soia Boli la rapiţă Boli la lucernă și trifoi Bolile la graminee perene furajere Boli la helminthosporium echinulatum Boli la ardei Boli la cucurbitaceae Boli la varză Boli la ceapă, usturoi şi helminthosporium echinulatum Boli la helminthosporium echinulatum, pătrunjel, mărar, păstârnac, țelină și helminthosporium echinulatum Boli la măr, păr și gutui Boli la prun, piersic, cais, cireș și vișin. Boli la căpşun Boli la garoafe Boli la crizanteme Boli la helminthosporium echinulatum În timpul efectuării sunt amenajate astfel încât să se secțiunilor, fața plană se orientează poată efectua o serie de activități perpendicular pe suprafața de practice în vederea determinării secționare.

Marele naturalist al Imperiului Roman, Helminthosporium echinulatum cel Btrn, n lucrarea Historia naturalis a descris bolile grului, a recomandat ca msuri helminthosporium echinulatum protecie dezmiritirea i rotaia culturilor, a descris unele boli neinfecioase cauzate de temperaturi anormale ale aerului.

Pe parcursul erei medievale, ca i n alte tiine, n patologia vegetal se observ un regres evident. Bolile i calamitile cauzate de ele se explicau prin dogme creaioniste, iar nlturarea lor ncercau s o fac prin descntece i vrji. Totui, pot fi menionate lucrrile savantului arab Ibn al Avam Ibn Sina lat. El a scric circa de lucrri n domeniul botanicii i agriculturii, n care a descris bolile viei de vie, bolile pomilor fructiferi. A recomandat i unele msuri de protecie a acestor culturi. Conform acestei concepii, microorganismele de pe plantele bolnave erau considerate ca o urmare a bolii, ci nu drept cauza lor.

Leonardo da Vinci, renumit pictor, sculptor, arhitect, matematician, a studiat dinamica uscrii caisului i a ncercat s combat boala prin tratarea pomilor cu diferite produse chimice.

Indrumator-Fitopatologie.pdf

Linne Species plantarum, n biologie fiind introdus denumirea binar a speciilor. Tournefort clasific bolile plantelor n helminthosporium echinulatum interne sau infecioase i boli externe sau neinfecioase.

Ca important poate fi menionat lucrarea nvatului austriac Unger Exantemele plantelor Esena concepiei autogenitiste elaborat de Unger consta n aceea c bolile apar datorit alterrii sevei plantelor, iar microorganismele din leziuni apar ca urmare a acestui proces.

Pe parcursul erei modernedatorit descoperirilor fcute de Tulasne, Anton de Bary, M. Voronin, dar mai ales datorit lucrrilor genialului savant microbiolog francez L. Pasteur concepia autogenitist despre originea bolilor a fost nlocuit cu cea patogenitist.

Fitopatologie

Pasteur a dat o lovitur serioas adepilor teoriei generaiei spontane. Au urmat anii de glorie ai microbiologiei, care s-au remarcat prin descoperirea agenilor patogeni ai numeroase boli la plante, stabilirea relaiilor dintre microorganisme i boli cauzate de ele. Datorit pierderilor colosale din cauza acestor boli, a nceput s se resimt impactul economic al bolilor plantelor. Anton de Bary helminthosporium echinulatum dovedit caracterul infecios al tciunilor i ruginilor cerealelor, a studiat biologia ciupercilor Phytophthora infestans, Sclerotinia sclerotiorum, Pythium de Baryanum.

Kuhn n a publicat tratatul clasic de fitopatologie, n care acord o helminthosporium echinulatum atenie msurilor de combatere a bolilor, inclusiv prin metoda chimic. Ctre sfritul secolului XIX mana, finarea i filoxera viei de vie au pus n pericol de dispariie soiurile nobile europene.

A aprut necesitatea elaborrii unor msuri eficiente de combatere a bolilor. Savantul francez Millardet a recomandat pentru prima dat tratamente chimice mpotriva manei viei de vie cu zeama bordolez.

Cum vin viermii

Viala public tratatul Les maladies de la vigne, iar Prillioux un tratat despre bolile pomilor fructiferi. Helminthosporium echinulatum o nou ramur a patologiei vegetale, numit fitobacteriologia. Dezvoltarea de mai departe a bacteriologiei vegetale se datorete lucrrilor unor aa savani renumii ca E.

Smith, Iacevski, Krasilnikov, Bergey, Svulescu etc. Ivanovski a demonstrat c agentul patogen al mozaicului tutunului nu este o bacterie, deoarece trece prin filtrele bacteriene. Beijerinck menioneaz c mozaicul tutunului este provocat de un parazit acelular, pe care l-a numit contagium vivum fluidum.

  1. Fito2 - Free Download PDF
  2. Mult mai mult decât documente.
  3. Metode fizico-mecanice de combatere
  4. E-mail: moc.

A aprut o nou direcie n patologia vegetal fitovirusologia. Dezvoltarea de mai departe a acestei direcii se datorete lucrrilor unor aa savani ca Holmes, Gibbs, Smith, Bawden, Suhov, Rjkov, Verderevscaia. A fost dovedit experimental c rezistena plantelor la boli este un caracter care se supune legilor mendeliene i se transmite prin ereditate urmailor. Mecinikov a elaborat teoria fagocitar a imunitii, pentru care i s-a conferit Premiul Nobel.

Vavilov, care a elaborat principiul geografic de depistare a formelor de plante rezistente la boli n baza evoluiei conjugate a plantelor gazd i agenilor patogeni i bazele teoretice ale seleciei soiurilor i hibrizilor rezisteni la helminthosporium echinulatum. Se public lucrri fundamentale: S. RostovevA.

helminthosporium echinulatum

Iacevski ivaloroase tratate de fitopatologie ca acelea ale lui Naumov U. Diennerrickettsiile n Windsor i Black. Unele meniuni scrise despre bolile plantelor dateaz din secolul XIX. Constantineanu - Les Uredinees de la Romnia, n care descrie specii parazite pe specii de plante; C. Petrescu Flora micologic a Moldovei; Gh.

Indrumator-Fitopatologie.pdf

Ionescu Ciuperci 16 parazite pe arbori; I. Ginescu Specii de Helminthosporium echinulatum parazite pe tutun.

helminthosporium echinulatum

Bazele patologiei vegetale au fost puse de acad. Svulescucare timp de helminthosporium echinulatum decenii a creat coala fitopatologic romneasc i a publicat lucrri monumentale, cum ar fi: Monografia Uredinalellor, 2 volume,i Ustilaginalele din R.

S-a remarcat prin cercetri fundamentale i experimentale n domeniile fitoimunologiei, seleciei soiurilor rezistente la boli i duntori, proteciei plantelor cultivate; a elaborat teoria evoluiei parazitismului la microorganisme i bazele teoriei generale a imunitii antimicrobiene a plantelor, acestea oferind posibilitatea de a implementa n semenologie metode eficiente de control fitopatologic al rezistenei soiurilor la boli; a ntemeiat Serviciul de protecie a plantelor din Republica Moldova i a contribuit la pregtirea teoretic i practic a multor generaii de specialiti i savani n domeniul patologiei helminthosporium echinulatum i proteciei plantelor.

helminthosporium echinulatum

Prima definiie a bolii la plante a fost dat de savantul francez De Candol, la sfritul secolului XIX, n expunerea urmtoare: boala este orice abatere de la starea fiziologic normal a plantei. Definiia era unilateral deoarece nu se luau n consideraie cauzele apariiei bolilor.

Helminthosporium echinulatum.

Dup DelacroixNaumovStakmanprin boal se nelege orice tulburare ce se deruleaz n funciunile i structura unui organism, care se manifest prin modificri anatomice, morfologice, helminthosporium echinulatum, biochimice, histologice i citologice, ce duc planta la scderea productivitii sau la pieire. O definiie helminthosporium echinulatum precis cavități ale corpului helminților fenomenului de boal la plante a fost propus de profesorul Strahov Boala este starea organismului care apare i se dezvolt ca rezultat al interrelaiilor dintre agentul patogen, planta gazd i condiiile mediului nconjurtor, cauznd dereglarea fiziologiei, structurii i productivitii plantei.

Boala poate afecta anumite pri ale plantei human papillomavirus n planta ntreag. Ca urmare a mbolnvirii plantelor, n funcie de durata i intensitatea procesului patologic, producia este cantitativ i calitativ diminuat.

Ca urmare a infeciei, n plante au loc o serie de modificri, ce duc la apariia simptomelor prin care se exteriorizeaz tabloul clinic al bolii. Se cunosc mai helminthosporium echinulatum criterii de clasificare a bolilor plantelor. Mult timp clasificarea bolilor plantelor se fcea dup criteriul simptomatologic ptri, finri, arsuri, rugini etc. Odat cu descoperirea cauzelor care produc boli la plante, clasificarea lor se face, de regul, dup factorul etiologic.

Dup natura cauzelor care le produc, bolile plantelor se mpart n dou categorii: 1. Boli de natur neinfecioas neparazitare ori fiziologice. Boli de natur infecioas parazitare. Bolile neinfecioase se datoresc aciunii nefavorabile a factorilor de mediu. Tot n aceast categorie se ncadreaz bolile care se datoreaza compoziiei anormale a atmosferei excesul de substane toxice ca sulf, clor, prafuri; carena n oxigen, excesul de CO2.

Bolile infecioase sunt provocate de diferii ageni patogeni i, n funcie de natura acestora, se mpart n: 1. Viroze - boli provocate de virusuri fitopatogene. Viroidoze - boli cauzate de viroizi. Micoplasmoze - boli provocate de micoplasme fitopatogene. Bacterioze - boli provocate de bacterii fitopatogene. Micoze - boli provocate de ciuperci fitopatogene. Antofitoze - boli provocate helminthosporium echinulatum plante superioare cu flori parazite ori semiparazite. Din punctul de vedere al evoluiei procesului patologic, bolile se mpart n: boli acute i boli cronice.

Helminthosporium echinulatum

Bolile cronice au o evoluie lent, de lung durat, uneori chiar de mai muli ani, n care timp planta se debiliteaz treptat cancerul bacterian - Agrobacterium tumefaciens, cancerul negru al mrului - Sphaeropsis helminthosporium echinulatum. Unele boli virozele, traheobacteriozele i traheomicozele provoac mbolnvirea ntregului organism i au un caracter generalizat. De exemplu: verticilioza smburoaselor - Verticillium albo-atrum, cancerul bacterian al tomatelor - Clavibacter michiganense, grafioza ulmilor i stejarilor - Graphium ulmi i Graphium roboris.

Evoluia i tipurile parazitismului n funcie de modul de nutriie, organismele vegetale se mpart n autotrofe i heterotrofe. Din prima categorie fac parte organismele capabile s-i sintetizeze singure substanele organice, folosind elementele minerale, apa i dioxidul de carbon din atmosfer.